Ordinul Arhitecţilor
Filiala Teritorială Oltenia
Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Teleorman
0351/809751
oar.oltenia@rdscv.ro
 
 
H » Evenimente » De ce nu voiau comuniştii statuia lui Mihai Viteazul în Craiova
De ce nu voiau comuniştii statuia lui Mihai Viteazul în Craiova

Este Craiova un oraş comunist? La această întrebare am încercat să răspundem în cadrul emisunii „Audienţă Generală“, la care invitaţi au fost arhitecţii Radu Ionescu şi Dumitru Cernătescu. În perioada 1945-1989, industrializarea forţată a crescut populaţia Băniei de şase ori, ducând la apariţia cartierelor muncitoreşti şi la multe proiecte de sistematizare. Craiova de astăzi este, în cea mai mare parte, construită în comunism. Cum a scăpat Minerva de la demolare, cum a fost mutată pe şine o clădire de peste 3.000 de tone şi de ce au refuzat comuniştii să amplaseze statuia lui Mihai Viteazul puteţi afla urmărind emisiunea pe site-ul www.gds.ro.

În perioada 1945 - 1989, populaţia urbană a României a crescut spectaculos, de la 3,7 milioane la 12,3 milioane de locuitori, industrializarea forţată transformând radical marile oraşe ale ţării. Craiova a devenit un important centru industrial, cu platformele sale de est (Electroputere, Oltcit, IUG, MAT, Avioane) şi de vest (Combinatul chimic, CET). Populaţia oraşului a crescut de aproape şase ori, de la 60.000 la 350.000 de locuitori, ceea ce a dus la o cerere uriaşă de locuinţe. Odată cu fabricile, au apărut şi cartierele muncitoreşti, cu locuinţe funcţionale şi confort minim, tip „dormitor“ sau „cutie de chibrit“. În cea mai mare parte, Craiova, aşa cum o cunoaştem astăzi, a fost construită în timpul comunismului.
Proiectele de sistematizare urbanistică au dus la dispariţia unor artere pitoreşti, demolările afectând în special Calea Unirii şi Calea Bucureşti. În perioada 7-14 noiembrie 2013, Inscop Research a realizat un sondaj de opinie în 37 de judeţe şi municipiul Bucureşti, pe un eşantion de 1.055 de persoane. 45,5% dintre cei chestionaţi au fost de părere că regimul comunist a fost „un lucru rău pentru România“, în timp ce pentru 45% dintre respondenţi comunismul a însemnat „un lucru bun pentru România“. Campionii anticomunismului au fost tinerii cu vârste până în 34 de ani, cu studii superioare, cu un venit mare. Ca regiune istorică, românii din Banat, Crişana, Maramureş şi Transilvania au dezaprobat cel mai mult comunismul. Acestea au fost premisele de la care a plecat discuţia în cadrul emisiunii „Audienţă Generală“, realizată luni la Gazeta de Sud TV, invitaţii fiind arhitecţii Dumitru Cernătescu şi Radu Ionescu - preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România (OAR) - filiala Oltenia. Aşadar, este Craiova un oraş comunist?

 

Cum a scăpat Minerva de la demolare

 

Într-un scurt sondaj pe stradă, craiovenii se declară în mare parte mulţumiţi de realizările comuniste. „Clădirile au fost bune, că locuim şi acuma în ele. Păcat că tinerii nu au acuma posibilitate să-şi construiască şi ei o casă. Stau aşa, cu părinţii, în casele construite de comunişti. Bineînţeles că nu sunt estetice, dar sunt practice şi stă lumea în ele“, a spus o craioveancă.
„Se construia mai mult şi mai repede. Acum locuinţele sunt mai bune din unct de vedere al confortului, dar mai puţin al preţului“, a fost de părere unul dintre craiovenii intervievaţi. Potrivit invitaţilor emisiunii, în plină dezvoltare imobiliară în Craiova se construiau 4.000 - 5.000 de locuinţe pe an. Ritmul de dezvoltare urbanistică a fost fără precedent, de neatins în prezent. „Înainte de comunism, existau în Craiova nişte clădiri P+2, care erau destinate unor afaceri imobiliare, pentru închiriere. Blocul „Casa Albă“ este cel mai bun exemplu pentru clădirile construite înainte de comunism“, a spus arhitectul Radu Ionescu. Unele clădiri importante au fost în pericol de demolare.
„Când s-a vorbit de sistematizare pe Calea Unirii, se punea în discuţie să se demoleze Minerva. Toţi am sărit în sus şi am spus: Domn-e, nu se poate! Craiova fără Minerva nu mai este Craiova!“, a povestit arhitectul Dumitru Cernătescu. Tot acesta a dat detalii şi despre cele mai importante cinematografe ale Craiovei: Scala (Maxim Gorki, apoi Jean Negulescu), Apolo (Timpuri Noi), Rio (23 August), Select (30 Decembrie). La sistematizarea făcută pe Calea Bucureşti, a fost nevoie de demolări şi chiar de mutarea unei clădiri de peste 3.000 de tone. Fostul spital de boli dermato-venerice a fost tractat pe şine pe o distanţă de 63 de metri, acţiunea demarând într-o dimineaţă de sâmbătă, 27 iunie 1987. Proiectul Calea Bucureşti prevedea lărgirea arterei şi includea piste pentru biciclişti şi ceea ce a rămas până astăzi singura linie de tramvai a municipiului Craiova.
Invitaţii emisiunii au făcut un exerciţiu de imaginaţie, explicând cum ar vedea Craiova peste 50 de ani. Cea mai importantă transformare ar fi recuperarea istorică şi arhitecturală a centrului vechi, crearea unui centru modern de interes, transformarea Jiului într-un râu interior, dar şi a Dealului Bucovăţ într-un Montmartre al Craiovei. În emisiunea difuzată pe site-ul www.gds.ro puteţi afla şi de ce nu au vrut comuniştii să amplaseze celebra statuie a lui Mihai Viteazul în Craiova.

Powered by Ciokix API